alex olii

 Norocul nu e mai orb ca ghinionul.

-Nu mi-ai spus cum te cheama.Tonul din vocea ei intrerupse linistea deja plictisitoarele.Nu inceta sa o admire.Avea si ce vedea;fata ovala impodobita cu niste buze roz ce contrastau fata ceva mai palida.Intr-o zi de ghinion, avusese si el primul noroc;vorbea cu o femeie.Nu o facuse demult.Spera la perfect desi stia ca nu exista, dar undeva in spatele scepticismului, avea speranta.Nu era ca si cand acum ar fi gasit-o, dar uitase placerea de a cauta "comoara".Asta facea acuma.

-Tot nu mi-ai zis cum te cheama.

-Tomas, scuze sunt cam distrat, desi nu am de ce.Pe tine?

Se simtea ca la gradinita in care intr-una din pauze mergea sa vorbeasca cu cea mai draguta fata din terenul de joaca.

-Amanda, imi pare bine.

-Nu e ciudat ca stau aici cu tine?Stiu ca probabili crezi ca tremur si am ganduri profunde cu tine goala si ca ma gandesc unde mi-am pus binoclul cu care te urmaresc cu toare ca stai deasupra mea nu vis-a-vis, dar asa e in filme.

-Esti scriitor?

-Hobby?Ocazional.

-Nu, din experienta mea stiu ca aveti puterea de a citi mintea.

-Deci ma crezi un pervers.

-Nu am auzit partea in care ai negat ca ai fantezii cu mine.

-Pai nu exista.

-Exact.

-E tipic masculin totusi.

-Sa apreciez sinceritatea?

-Eu as accepta-o.Nu sunt genul care relationeaza.Nu in ultimul timp.

Era incredibil.Flirta si o facea destul de bine.Se simtea ca o carte prafuita.Nu mai fusese descoperit demult.Uitase pana si de propile abilitati.Avea o vaga senzatia ca ea ar putea avea o carpa de praf si ceva solutie.

-Esti genul mai casnica?

-Nuu, la mine acasa e un dezastru.

Deci nu, nici macar un aspirator nu ar fi avut.

-Tu?

-Eu?Locuiesc singur, deabea mai stiu sa bag cheia in usa, alaltaieri mi-am uitat-o in afara usii si a trebuit sa ma intorc sa o iau ca sa nu-mi jefuiasca cineva apartamentul.

-Deci tu erai!

-Bravo , tocmai ai gasit indiciul castigator!

Rasesera putin, moment in care sa li intalneasca privirile.Nu observase ochii ei albastri, ca o balta pe o strada pariziana.Nu era bun la comparatii.

-Scuze trebuie sa plec, dar mai vorbim.In careva secunde ea plecase si lasase ceva bani pe masa.S-a ciupit putin.Poate era doar un vis.Nu, nu era.A abundenta de momente si actiuni l-au bulversat atat de tare incat nu a mai realizat plecarea ei.In analiza din mintea-i hipnotizata ar mai fi avut ceva timp pana la acel moment.

Peste cateva secunde s-a trezit in camera lui.Isi indeplinise scopul.Avea burta plina si inima zgariata.Ii batea gandindu-se ca cosmarul primea tente de vis.Stia ca viseaza , altfel universul si-ar fi pierdut din balans si tot ce era rau ar fi devenit bun si invers.S-a culcat.

~~~~~~

-Buna dimineata.

-AAAAAA!Sarise din pat si cazuse jos.Amanda incepuse sa rada.Poate din cauza momentului in sine, sau poate din cauza boxerilor cu extraterestrii.

-Ah, m-am convins ca ai 5 ani.Mai intai lasi iar cheia in usa si acum ai boxeri aia.

-Sunt confortabili.

-Spune-i asta bikiniului meu.

-Ce?!

-Nimic.

Visa visa visa si iar visa, caci un asemenea noroc nu l-ar fi lovit pe el nici de era ultimul om ramas afara in furtuna din vrajitorul din oz.

-Banuiesc ca ti-e foame.Mic de jun?

-Aham.S-a mai ciupit odata, dar degeaba.Te astept afara, iti las timp sa faci dus si alea alea.

In mod normal ar fi socotit ca ei se vor cupla, dar acuma se intreba ce vrea ea si de ce el?