Aceleasi batai de inima in acelasi ritm alert.Aceleasi noduri in gat si aceesi senzatie de sufocare plus alte fenomene.Aceste e un nimic fata de ceea ce simt cu adevarat cand sunt in prejama ta.Explozie, radiatie, implozie toate combinate si probabil inca putina substanta luata dintr-un colt de univers, ar putea sa defineasca mai bine acesta sensatie.Dupa cum probabil vezi, folosesc foarte multe pronume demonstrative si uit atat de usor ca aici e vorba de mine si de tine.
Trage usor perdeaua si vei vedea cum intrega mare de cladiri sumbre va pleca cu adevarat din sufletul tau si nu se vor mai inalta asupra nimanui, mai ales asupra cerului albastru de topaz care ne va pazi cand vom fugi de aici.Da, intradevar iarna a venit putin cam repede pentru cei care inca se ratesc in trecut pregatiti sa devoreze orice amintire.Am fost si eu acolo si am realizat ca nu timpul ne devoreaza ci noi insine care nu mai incetam sa ne hranim doar din vise.Ar fii o idiotenie din partea mea sa ma hranesc din vise cand am unul aici in fata mea.Probabil ar fi prea romantic sa zic ca esti un vis devenit realitate, desi stiu ca dupa ce ti-as spune ai baga ochii in pamant incercand sa-i ocolesti pe a mei, de parca ai putea.Ai zambi usor si ai incerca sa negi tot ce spun parca vrand sa ma auzi din ce in ce mai mult cum te laud, cum incerc din rasputeri sa te conving.
Ma strigi usor in gand si eu iti citesc pe buzele care se zbat incet incercand sa pronunte numele meu si al tau pe un glas imens de inalt si de lung;ceva te opreste.Incerci sa-ti iei gandul de la aceasta problema si imi intinzi usor cana de cafea in speranta ca mirosul de scortisoara ma va face sa te ador si mai tare.Imi place cand esti naiva si imi place ca ai puterea sa reusesti ce-ti propui.Deja ma simt ciudat ca si cand as pluti intr-un vis, doar ca dupa cum spuneam acesta evident nu e un vis.Bataile de inima inca nu s-au oprit doar ca nu le mai simt, pieptul mi-e deja amortit.Incerc sa insipir aer curat dar tot ce simt e mirosul cafelei.Iau lingurita si incep sa amestesc zaharul.De fiecare data cand se loveste de peretii canii ma cuprinde o usoare durere de cap care imi duce ameteala la un nivel mai mare.
Imi spui:
-Mi-a fost dor sa te vad aici.Si iar schitezi un zambet ciudat.Iti dai seama usor de privirea mea oarecum aprobatoare dar putin mai serioasa decat a ta si iar bagi capul in pamant.
-Si mie mi-a fost dor sa fiu aici,incerc sa-ti raspund eu cu un mic cliseu.Ma pricep la cuvinte.
-Inainte sa incep o poveste interminabila si fara inteles, as vrea sa stii ca apreciez faptul ca ma asculti,spui tu cu o voce tramuranda ca si cand ai fi gata sa incepi cu o problema care te apasa de mult timp.
Ma uit usor la tine si imi mijesc ochii incercand sa te fac sa realizezi ca sunt numai ochi si urechi.Incepi sa te balbai ca si cand te-as evalua sau judeca dupa fiecare cuvant pe care il rostesti.Iti iau usor mana de pe cafea si iti plimb un deget pe fata incercand sa pronunt si mai tare trasaturile tale.
-Esti frumoasa!Iti spun eu putin cam imbecil sa folosesc aceasta propozitie ca sa te calmez.Te uiti ciudat la mine si realizez ca iar cuvintele ies cu prea multa putere din gura.Macar sunt sincer.Te lasi putin pe spate si pari din ce in mai relaxata.Se pare ca imbecilitatea mea a dat roade.
-Care sunt problemele tale?Te intreb usor incercand sa afisez din nou aceea privire care tanjeste dupa informatii.Ai o foaie de hartie care o mototolesti brutal si o arunci pe jos.Te uiti serios la mine si spui:"Imi era dor sa impartim o cafea".Eu rad usor.E ciudat ca ai impresia ca tot ce avem noi se concentreaza intr-un lichid maroniu, intr-o cana pe care tot vreau sa o sparg si nu reusesc.
Ma uit la tine si vad rusinea pe care o ai.Ai realizat ca ai zis o prostie.
"Decat sa stiu ca inima mea alearga de la usa la usa mai bine stiu ca sta si asteapta in fata unei usi, a ta."iti spun eu parca mandru ca mintea a putut sa nascoceasca asa ceva.Iti citesc fericirea din ochii;o scurta licarire urmata de alta.
Deodata nimic nu mai avea sens, nici macar noi.Ceasul nu mai ticaia si nu mai simteam cu sangele imi bubuie prin vene.Ma uitam pe geam si vedeam cum soarele se baga in spatele tau.Il eclipsai...doar atat.

esti genial <3
ReplyDelete